La \u00eenceputul civiliza\u021biei noastre, undeva \u00een perioada a\u0219ez\u0103rilor de pe malurile r\u00e2urilor mai mari, dezvoltarea agriculturii \u0219i a cre\u0219terii animalelor a format abilit\u0103\u021bi specifice de confec\u021bionare a obiectelor. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 confec\u021bionarea uneltelor, a construirii locuin\u021belor \u0219i a confec\u021bion\u0103rii mai complexe a unor articole vestimentare, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a ap\u0103rut (acum aproximativ 12.000 de ani) \u0219i crearea de obiecte necesare pentru depozitarea, prepararea \u0219i consumul alimentelor. Noul material ap\u0103rut prin \u00eent\u00e2lnirea p\u0103m\u00e2ntului argilos cu focul, \u0219i anume p\u0103m\u00e2ntul ars\/ceramica, prin soliditatea \u0219i rezisten\u021ba sa relativ\u0103 la umiditate, era potrivit pentru confec\u021bionarea vaselor de lut ars. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se fabricau deja vase cu capacitate mare de depozitare, precum \u0219i de dimensiuni medii folosite pentru g\u0103tit, vase mai mici potrivite pentru servit masa \u0219i b\u0103ut, precum \u0219i obiecte de ceramic\u0103 cu alte func\u021bii. Formele cilindrice, sau de trunchi de con, cele fusiforme \u0219i ovoidale sunt create tehnic prin suprapunerea \u0219i \u00eembinarea unor colace, bucle de lut \u00eentr-un model circular. Timp de mii de ani, toate vasele au fost realizate folosind aceast\u0103 tehnic\u0103, iar abia la sf\u00e2r\u0219itul epocii bronzului a ap\u0103rut tipul de vas lucrat la roat\u0103 lent\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen epoca fierului, se lucra deja la o roat\u0103 cu rota\u021bie rapid\u0103. Acum aproximativ trei mii de ani, au fost inventate toate tipurile de vase ceramice, formele lor persist\u00e2nd \u00een mod aproape neschimbat sau \u00een varia\u021biuni neesen\u021biale p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XX-lea. Diferen\u021ba const\u0103 \u00een domeniul decorului \u0219i al tehnicii de ardere, doar glazurarea este cea care va aduce inova\u021bii semnificative \u00een acest domeniu undeva \u00een epoca roman\u0103, prin cultura bizantin\u0103, datorat influen\u021bei Orientului. Pe l\u00e2ng\u0103 ateliere mai mici, \u00een epoci mai \u00eendep\u0103rtate existau a\u0219ez\u0103ri mari fondate \u00een mod concret pentru produc\u021bia de ceramic\u0103 (de exemplu, anticul Medie\u0219u Aurit, medievalul Pecica). \u00cen Transilvania cunoa\u0219tem relativ bine ceramica preistoric\u0103, antic\u0103 \u0219i din Evul Mediu sau \u0219i din perioada premodern\u0103 datorat materialelor arheologice, iar din perioada modern\u0103, \u00een urma cercet\u0103rilor istorice\/etnografice. Dup\u0103 a\u0219ezarea sa\u0219ilor transilv\u0103neni, au ap\u0103rut \u0219i aici breslele olarilor, care au impulsionat \u0219i cultura local\u0103 a ol\u0103ritului.<\/p>\n\n\n\n
La sat, olarul era un \u021b\u0103ran simplu care, pe l\u00e2ng\u0103 agricultur\u0103, f\u0103cea \u0219i ol\u0103rit, \u00een timp ce me\u0219terii bresla\u0219i, \u00ee\u0219i petreceau o cantitate semnificativ\u0103 din timp \u00een atelier. \u00cen orice caz, programul de munc\u0103 al unui olar era la fel de divers \u0219i obositor: extrac\u021bia argilei de la marginea a\u0219ez\u0103rii, transportul argilei la cas\u0103, depozitarea \u0219i tratarea acesteia \u00een curte, preg\u0103tirea lutului dospit pentru munca \u00een atelier (baterea argilei, c\u0103lcarea, tasarea, felierea, \u00eenmuierea, fr\u0103m\u00e2ntarea \u00een bulg\u0103ri). \u00cen multe cazuri, atelierul \u00een sine era partea de buc\u0103t\u0103rie a casei, unde modelarea la roat\u0103 era f\u0103cut\u0103 l\u00e2ng\u0103 fereastr\u0103, uscarea pe sc\u00e2ndurile de sub tavan, turnarea vopselei de fond \u00een curte, iar apoi urma decorarea. Ca o preg\u0103tire necesar\u0103 pentru toate acestea, avea loc \u0219i m\u0103cinarea vopselei. Cuptorul se afla \u00een \u0219ura cuptorului, vasele au fost \u00eenc\u0103rcate cu mare grij\u0103, urm\u00e2nd lungul proces de ardere \u0219i apoi scoaterea vaselor. Dup\u0103 m\u0103cinarea \u0219i amestecarea preliminar\u0103 a glazurii, acesta era turnat\u0103 pe vase, care veneau \u00eenc\u0103rcate din nou \u00een cuptor, se f\u0103cea a doua ardere \u0219i desc\u0103rcarea cuptorului dup\u0103 r\u0103cire. Urma \u00eenc\u0103rcarea m\u0103rfurilor \u00een c\u0103ru\u021b\u0103 \u0219i v\u00e2nzarea. Aceasta se f\u0103cea pe bani la pia\u021ba local\u0103 sau \u00een a\u0219ez\u0103ri \u00eendep\u0103rtate, iar la desfacerea m\u0103rfii la sate, vasele se d\u0103deau \u00een schimb pentru gr\u00e2ne. Uneori, vasele se transportau la distan\u021be foarte mari, fie de c\u0103tre olar \u00eensu\u0219i, fie de c\u0103tre negustori.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2468,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"class_list":["post-2469","craft","type-craft","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n