C\u0103r\u0103mida \u0219i \u021bigla, n\u0103scute din \u00eent\u00e2lnirea lutului cu focul, sunt printre cele mai vechi materiale de construc\u021bie din istoria omenirii. \u00cen Trei Scaune \u0219i \u021ainutul P\u0103durenilor, aceast\u0103 meserie nu era doar o activitate economic\u0103, ci o \u0219tiin\u021b\u0103 transmis\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi ca tradi\u021bie vie de anumite comunit\u0103\u021bi. Arderea manual\u0103 a c\u0103r\u0103mizilor \u0219i \u021biglelor este una dintre ocupa\u021biile-relict ale Europei \u2013 o meserie disp\u0103rut\u0103 de secole \u00een Occident, dar care supravie\u021buie\u0219te \u00een mod miraculos \u00een \u021ainutul Secuiesc.<\/p>\n\n\n\n
Originile \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea me\u0219te\u0219ugului<\/strong><\/p>\n\n\n\n Metoda de ardere a c\u0103r\u0103mizilor este la fel de veche ca ol\u0103ritul, r\u0103d\u0103cinile ei pierz\u00e2ndu-se \u00een preistorie. Pe teritoriul Trei Scaune, romanii foloseau deja cu dou\u0103 milenii \u00een urm\u0103 c\u0103r\u0103mizi modelate \u0219i arse manual \u00een construc\u021bii. \u00cenveli\u0219urile realizate din materiale vegetale tradi\u021bionale \u2013 paie, lemn \u2013 au amenin\u021bat secole de-a r\u00e2ndul cu pericolul incendiilor devastatoare, care mistuiau sate \u00eentregi, motiv pentru care autorit\u0103\u021bile au \u00eencurajat prin regulamente de prevenire a incendiilor folosirea \u021biglelor din lut ars pentru acoperi\u0219uri.<\/p>\n\n\n\n Pentru localit\u0103\u021bile de pe valea Homorodului, din valea T\u00e2rnavei Mari \u0219i din \u021ainutul P\u0103durenilor era deosebit de important ca acoperi\u0219ul caselor construite din piatr\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mid\u0103 s\u0103 fie \u00eenvelit cu \u021bigl\u0103. \u00cen secolul al XIX-lea, la Hoghiz se fabricau deja \u021bigle de coam\u0103 sm\u0103l\u021buite, iar \u021bigla solzi s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u021ainutul Secuiesc mai \u00eent\u00e2i \u00een satele mai \u00eenst\u0103rite ale P\u0103m\u00e2ntului Cr\u0103iesc vecin.<\/p>\n\n\n\n Acolo unde me\u0219te\u0219ugul a tr\u0103it \u2013 locuri de referin\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen Trei Scaune, mai multe localit\u0103\u021bi s-au ocupat cu producerea c\u0103r\u0103mizilor la scar\u0103 mai mare: Dealul Sf. Gheorghe, Bixad, Turia, Bodoc, Boro\u0219neu Mare erau locuri cunoscute pentru arderea c\u0103r\u0103mizilor. Bixadul Mare ocup\u0103 \u00eens\u0103 un loc aparte \u00een aceast\u0103 tradi\u021bie \u2013 expresia s\u0103rosh\u00e1t\u00faak<\/em> (\u201ecei cu spatele noroios”) este legat\u0103 \u00een mod caracteristic de aceast\u0103 localitate. Dup\u0103 unii cercet\u0103tori originile me\u0219te\u0219ugului se pierd \u00een negura timpurilor, al\u021bii plaseaz\u0103 apari\u021bia lui cu trei-patru sute de ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n Potrivit recens\u0103m\u00e2ntului camerei de comer\u021b din 1895, \u00een Trei Scaune se ocupau cu fabricarea \u021biglelor \u00een 67 de loca\u021bii \u2013 ceea ce ilustreaz\u0103 importan\u021ba acestui me\u0219te\u0219ug \u00een economia local\u0103. \u00cen 1881, numai \u00een Bixadul Mare func\u021bionau 50 de cuptoare, oferind mijloace de trai pentru circa 600 de oameni.<\/p>\n\n\n\n O mo\u0219tenire vie, dar aflat\u0103 \u00een declin<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cifrele reflect\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i o tendin\u021b\u0103 trist\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1996, num\u0103rul cuptoarelor din Bixadul Mare sc\u0103zuse la 10, iar al celor care tr\u0103iau din acest me\u0219te\u0219ug \u2013 la 40. \u00cen 2015 mai func\u021bionau doar 6 cuptoare \u2013 dintre care 3 tradi\u021bionale \u0219i 3 mecanizate \u2013 \u0219i un num\u0103r de mai pu\u021bin de 20 de persoane \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tiga existen\u021ba din aceast\u0103 ocupa\u021bie. Potrivit cercet\u0103rilor Centrului Jude\u021bean pentru Cultur\u0103 Covasna, arderea manual\u0103 a c\u0103r\u0103mizilor \u0219i \u021biglelor este una dintre ultimele ocupa\u021bii-relict vii din Europa, a c\u0103rei documentare, protejare \u0219i promovare reprezint\u0103 un interes cultural \u0219i turistic major.<\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, produc\u021bia de c\u0103r\u0103mizi la scar\u0103 familial\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een Bixadul Mare, Bibor\u021beni, V\u00e2rghi\u0219, Ariu\u0219d, Boro\u0219neu Mare, Boro\u0219neu Mic \u0219i Cobor \u2013 \u00een toate aceste localit\u0103\u021bi romii sunt cei care se ocup\u0103 cu prelucrarea lutului. \u021aigla cu v\u00e2rf ascu\u021bit, caracteristic\u0103 zonei, se fabric\u0103 exclusiv \u00een Bixadul Mare.<\/p>\n\n\n\n Procesul de fabricare a c\u0103r\u0103mizilor \u2013 pas cu pas<\/strong><\/p>\n\n\n\n Preg\u0103tiri<\/em><\/p>\n\n\n\n Arderea c\u0103r\u0103mizilor se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentotdeauna \u00een apropierea imediat\u0103 a sursei de materie prim\u0103 \u2013 de obicei pe un teren comunal situat pe lunca unui p\u00e2r\u00e2u sau r\u00e2u. L\u00e2ng\u0103 ma\u0219ina de fr\u0103m\u00e2ntat lutul se amenajeaz\u0103 o suprafa\u021b\u0103 de cca. 8\u00d710 metri, cur\u0103\u021bat\u0103 de vegeta\u021bie, unde c\u0103r\u0103mizile proasp\u0103t turnate trec prin prima faz\u0103 de uscare. O mie de c\u0103r\u0103mizi necesit\u0103 \u00een medie un metru cub de ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n Turnarea<\/em><\/p>\n\n\n\n Organizarea muncii se face \u00een cadrul familiei. Dup\u0103 alegerea materialului cu propor\u021bie egal\u0103 de lut \u0219i nisip, b\u0103rbatul sap\u0103 cantitatea necesar\u0103, apoi fr\u0103m\u00e2nt\u0103 lutul cu picioarele goale. Materialul preg\u0103tit este presat \u00een forme, asigur\u00e2ndu-se c\u0103 lutul umple bine col\u021burile. C\u0103r\u0103mida crud\u0103 este netezit\u0103 cu m\u00e2na ud\u0103 la suprafa\u021b\u0103, acoperit\u0103 cu pl\u0103cu\u021be numite frunze<\/em> \u0219i pus\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Un bun produc\u0103tor de c\u0103r\u0103mizi poate lucra 1000\u20131200 de c\u0103r\u0103mizi pe zi.<\/p>\n\n\n\n Uscarea \u0219i arderea<\/em><\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 turnare, c\u0103r\u0103mida se usuc\u0103 una-dou\u0103 zile, apoi este a\u0219ezat\u0103 pe cant, \u00een r\u00e2nduri lungi suprapuse, pe 8\u201310 straturi, pe o lungime de 4\u20135 metri. Se usuc\u0103 1\u20133 luni, \u00een func\u021bie de condi\u021biile meteorologice.<\/p>\n\n\n\n Arderea \u2013 numit\u0103 katlanyoz\u00e1s<\/em> \u2013 este faza cea mai critic\u0103 a me\u0219te\u0219ugului. Cuptorul construit din 10\u201312 000 de c\u0103r\u0103mizi este \u00eenconjurat cu buc\u0103\u021bi din arderi anterioare, mai pu\u021bin reu\u0219ite, \u0219i tencuit pe deasupra cu un strat sub\u021bire de lut. Se aprinde foc separat \u00een fiecare gur\u0103 de alimentare, iar focul este \u00eentre\u021binut continuu cel pu\u021bin 48 de ore. Arderea dureaz\u0103 \u00een medie o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u2013 \u00een primele zile c\u0103r\u0103mizile sufer\u0103 doar o \u201easudare” la foc lent, \u00een ultimele trei zile \u00eens\u0103 vor fi arse la foc intens. \u00cen procesul de r\u0103cire lent\u0103, c\u0103r\u0103mida cap\u0103t\u0103 o frumoas\u0103 culoare ro\u0219ie datorit\u0103 c\u0103ldurii mari.<\/p>\n\n\n\n Fabricarea \u021biglelor \u2013 varianta mai preten\u021bioas\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n Materia prim\u0103 pentru fabricarea \u021biglelor este aceea\u0219i cu cea pentru c\u0103r\u0103mizi, \u00eens\u0103 prelucrarea este mult mai preten\u021bioas\u0103. Me\u0219terii se preg\u0103tesc cu luni \u00eenainte: gospodarul secui harnic achizi\u021bioneaz\u0103 lemnul de foc \u00eenc\u0103 din toamn\u0103 pentru produc\u021bia de prim\u0103var\u0103.<\/p>\n\n\n\n Modelarea \u021biglei necesit\u0103 o \u00eendem\u00e2nare aparte. Lutul preg\u0103tit pentru o \u021bigl\u0103 este presat \u00een form\u0103 cu ambele palme printr-o mi\u0219care rutinaoas\u0103, i se ata\u0219eaz\u0103 urechea<\/em> (ghinda) \u021biglei, apoi cu un netezitor se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 surplusul de lut ie\u0219it din form\u0103. Suprafa\u021ba proasp\u0103t\u0103 a \u021biglei se presar\u0103 u\u0219or cu nisip pentru a nu se lipi de pl\u0103cu\u021bele de uscare, apoi este r\u0103sturnat\u0103 pe usc\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-un \u0219opron de uscat pot fi puse simultan cel pu\u021bin 6000 de \u021bigle \u2013 vara cel pu\u021bin dou\u0103-trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, prim\u0103vara \u0219i toamna o lun\u0103 – o lun\u0103 \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n O tradi\u021bie vie<\/strong><\/p>\n\n\n\n Me\u0219terii de ast\u0103zi produc materialele de construc\u021bie exact ca \u00eenainta\u0219ii lor de acum un secol \u2013 \u00een ultimele dou\u0103 secole, instrumentarul \u0219i tehnologia de producere a c\u0103r\u0103mizilor \u0219i \u021biglelor nu s-au modificat \u00een m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103. Calitatea c\u0103r\u0103mizilor modelate manual este recunoscut\u0103 \u0219i ast\u0103zi de speciali\u0219ti: sunt mai rezistente \u0219i de calitate superioar\u0103 fa\u021b\u0103 de c\u0103r\u0103mida industrial\u0103, iar datorit\u0103 porozit\u0103\u021bii absorb mai bine mortarul.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":2486,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"class_list":["post-2488","craft","type-craft","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n