Ține răul la distanță și lasă binele să pătrundă – așa spune tradiția, iar poarta secuiască nu este doar un simplu punct de trecere, ci și protecție, mesaj și ornament, toate într-un singur ansamblu.

Poarta secuiască este realizată prin tehnici tradiționale de tâmplărie, în special din lemn de stejar, îmbinată exclusiv cu cepuri din lemn, iar structura sa respectă proporțiile secțiunii de aur. Motivele decorative (soarele, arborele vieții) reflectă ordinea lumii create, iar orientarea porții nu este întâmplătoare: poarta deschisă spre est permite primelor raze ale soarelui să pătrundă în curte, în „viață”.

Cea mai reprezentativă formă de poartă secuiască este poarta mare, cu acoperiș în formă de foișor pentru porumbei, urmată de poarta pietonală mai mică. Acoperișul nu este doar un element decorativ, ci reprezintă, conform tradiției, locuința sufletelor strămoșilor. „Cioplitorul își suflă sufletul în lemn, atunci când gravează cu litere blânde și pline de evlavie numele lui Dumnezeu.” – Nyírő József

În septembrie, tradiția cioplirii porților secuiești prinde viață și în Cetatea Târgu Mureș. Bagoly Zoltán și fiul său Gergő vin de la Muzeul Haszmann Pál din Cernat, iar în cadrul celei de-a III-a ediții a Sărbătorii Meșteșugurilor Ardelenești, vor ciopli împreună o mică poartă pietonală, ca simbol viu al cunoștințelor transmise din tată în fiu.